Avem un nou regulament, la nivel de Uniune Europeană, în domeniul folosirii îngrășămintelor organice în agricultura comunitară. Reglementările au intrat deja în vigoare (de sâmbătă 16 iulie 2022) și permit comercializarea a mai multor îngrășăminte organice și pe bază de deșeuri. Comisia Europeană susține că acest lucru va contribui la reducerea impactului asupra mediului și că este un pas important către o agricultură durabilă, unul dintre obiectivele Green Deal.
Noile reguli vor deschide piața unică a îngrășămintelor organice și pe bază de reziduri. Ele vor stabili valori limită pentru contaminanții toxici din produsele fertilizante și vor permite armonizarea opțională, transmit reprezentanții CE. În același timp, reglementările vor limita riscul pentru sănătatea umană și vor reduce dependența Europei de îngrășămintele importate, mai anunță oficialii de la Bruxelles. Ei cred că în viitor îngrășămintele din deșeuri organice ar putea înlocui 30% din îngrășămintele clasice. Regulamentul acoperă o gamă largă de produse îngrășăminte, inclusiv materiale calcaroase, amelioratori de sol, agenți de creștere, biostimulatori și amestecuri de plante.
Asociația Fermierilor din România vă atrage atenția asupra unei cercetări din acest domeniu
Asociația Fermierilor din România vă atrage atenția asupra unei cercetări tot în acest domeniu și ale cărei rezultate ar putea fi aplicate cu succes și în plan local. La Universitatea Bielefeld din Germania este căutată o soluție la criza îngrășămintelor, iar răspunsul este unul simplu și nu prea costisitor – algele crescute în apele uzate.
Cercetătorii germani nu se ocupă de nămolul obișnuit din stațiile de epurare, care, în ultimele decenii, a fost adesea aruncat mai degrabă decât folosit ca îngrășământ. Acum, oamenii de știință au înființat o fabrică care extrage nutrienți din apa de canalizare. Această apă de canalizare a trecut deja prin toate etapele de curățare ale stației de epurare și ar urma să fie reintrodusă în ciclul natural. Din păcate, după cum știm, conține încă mult fosfor și azot. Așa că a fost pusă la punct o tehnologie de ”curățare” a apei. Aceasta este lăsată să curgă pe o suprafață înclinată pe care crește un covor natural de alge. Algele sunt capabile să utilizeze fosforul, azotul și potasiul din apele reziduale. Algele sunt recoltate o dată pe săptămână și analizate în laborator. Iar produsul final uscat, care este bogat în azot și fosfor, poate fi folosit ca îngrășământ.
În plus, algele absorb dioxidul de carbon din aer și adaugă oxigen în apă. Astfel că uzina nu numai că produce alge care pot fi folosite ca îngrășământ, dar ajută și la filtrarea apei reziduale și la îmbunătățirea calității apei. Deocamdată vorbim despre un proiect de cercetare și nu un proiect industrial, dar asta s-ar putea schimba în viitor.
Și pentru că tot vorbim de tehnologii care ar putea rezolva problemele din agricultură, un studiu realizat în Marea Britanie arată că producția globală de grâu poate fi dublată pentru a hrăni milioane și a rezolva problema terenurilor insuficiente pentru agricultură. Oamenii de știință cred că producția globală de grâu ar putea fi dublată prin accesarea potențialului genetic neexploatat al culturii. Folosind tehnici moderne, precum reproducerea rapidă și editarea genelor, echipa internațională spune că ar fi posibil să se cultive noi soiuri de grâu adaptate fiecărei regiuni în care sunt cultivate.
În funcție de genele lor, diferite soiuri de grâu captează apa, lumina soarelui și nutrienții în moduri diferite. Cu un genom optim, cercetătorii susțin că noile culturi de grâu ar putea oferi un randament mai mare pe hectar. Studiul a folosit datele existente despre modul în care diferitele gene contribuie la trăsăturile individuale ale plantei, cum ar fi dimensiunea, forma, metabolismul și creșterea. Oamenii de știință au efectuat milioane de simulări pentru a proiecta eficient plantele de grâu perfecte, potrivite mediului local. Comparând acestea cu soiurile adaptate la nivel local, ei au descoperit în toate cazurile că soiurile actuale de grâu aveau performanțe slabe pentru randamentul cerealelor. Una dintre primele concluzii ale studiului este că ”soiurile actuale de grâu sunt, în medie, doar la jumătatea drumului în ceea ce privește randamentele pe care le-ar putea produce, având în vedere nepotrivirile dintre genetica lor și condițiile locale de creștere a grâului”.
Studiul analizează 53 de regiuni de cultivare a grâului din 33 de țări, acoperind toate mediile globale de creștere a grâului. Echipa a calculat mai întâi randamentul potențial de la 28 de soiuri de grâu cultivate în mod obișnuit în fiecare dintre aceste locuri, presupunând că sunt cele mai bune condiții de cultivare pentru fiecare. Recoltele oferite de aceasta au variat enorm, cu mai puțin de patru tone la hectar în Australia și Kazahstan, cu 14 tone la hectar în Noua Zeelandă. Dar acestea au fost îmbunătățite prin înlocuirea soiurilor locale cu soiurile ideale de grâu care favorizează anumite trăsături, cum ar fi toleranța și răspunsul la secetă și stresul termic, dimensiunea și orientarea frunzelor superioare care captează lumina.
Speranțele mari pentru recolta din acest an din spațiul comunitar au fost spulberate de impactul schimbărilor climatice asupra culturilor de cereale, punând în pericol rolul Europei în atenuarea impactului pe piețele mondiale al lipsei așteptate a exporturilor de cereale din Ucraina. ”Din cauza vremii, în special a vremii uscate și calde de primăvară, producția de cereale noi în sezonul 2022 și 2023 este de așteptat să fie mai mică, dar avem un stoc inițial mai mare, așa că disponibilitatea ar trebui să fie de fapt mai mare decât sezonul trecut”, susține un analist din serviciul DG AGRI. Perspectivele precizează că în UE, condițiile meteorologice creează noi provocări pentru noua recoltă, cu o scădere a prognozelor anterioare pentru recoltele prevăzute acum, pentru anumite cereale.
Stocurile de cereale inițiale sunt estimate la 50,1 tone – o creștere cu 24% față de media din ultimii cinci ani – și vor contribui la compensarea producției mai scăzute. Exporturile nete de cereale ale UE sunt încă de așteptat să fie mai mari decât tendințele anterioare, cu un plus de aproximativ 8 milioane de tone de grâu care ar putea fi exportate în 2022-23 față de anul precedent.
În același timp, suprafețele pentru culturi proteaginoase – care includ cel mai frecvent soia, leguminoasele și semințele oleaginoase și sunt o componentă vitală a hranei pentru animale – urmează să crească în urma relaxării obligațiilor de ecologizare din Politica Agricolă Comună. În luna martie, executivul UE a permis o derogare excepțională și temporară pentru a permite producerea oricăror culturi pe terenuri nedorite în acest an, menținând în același timp nivelul complet al plăților de ecologizare pentru fermierii din programul de subvenții agricole al blocului. În prezent, Comisia are în vedere extinderea acestei derogări pentru încă un an.
Creșterea preconizată a culturilor proteaginoase este de 6%, iar recoltele sunt de așteptat să crească cu aproximativ 3%, datorită terenului suplimentar pus la dispoziție prin derogare.
Este pentru prima dată când guvernul sloven a abordat direct creșterile prețurilor alimentelor pe fondul unei rate record a inflației de 10,4% în iunie, cea mai mare din ultimii 26 de ani. Cu toate acestea, executivul UE susține că nici o notificare a planului nu a ajuns la Bruxelles, deși inițiativa poate fi calificată drept ajutor de stat, ceea ce este ilegal în cadrul blocului.
Agenția slovenă pentru rezerve de mărfuri va fi însărcinată să lanseze un apel public prin care fermierii pot vinde grâu. Cele două părți negociază în prezent prețuri cu fermierii care au indicat până acum că nu vor vinde decât dacă prețul se potrivește sau depășește cererea actuală de pe piață. În plus, guvernul sloven a propus un pachet de ajutoare de 22 de milioane de euro care include subvenții pentru combustibil, îngrășăminte și alte inputuri agricole.