Noua Politică Agricolă Comună ar putea avea o formă finală chiar în vara aceasta, a aflat Asociația Fermierilor din România. În PAC 2023-2027 vor fi incluse modificările aprobate în ultimul moment, precum posibilitatea de a planta și pe terenurile considerate de interes ecologic și retragerea ajutorului cuplat la semințe oleaginoase. Unele schimbări stârnesc însă supărare printre fermieri.

Comisia Europeană se îndepărtează de realitatea din agricultură, acuză Pedro Gallardo, vicepreședintele COPA (COPA-COGECA). El face referire la o recentă decizie de reducerea sumelor alocate pentru culturile de floarea-soarelui și rapiță.

În joc sunt culturile de pe mai mult de 10,5 milioane de hectare (5,7 milioane de hectare de rapiță și 4,8 milioane de hectare cu floarea-soarelui). Reprezentantul COPA susține că oficialii europeni acționează în defavoarea fermierilor și iau unilateral decizii care afectează mii și mii de fermieri din sectorul oleaginoase. ”Decizia este complet de neînțeles, întrucât cultivarea floarea-soarelui și a rapiței  reprezintă una dintre cele mai durabile producții sub cele trei aspecte ale sale, cea de mediu fiind una dintre cele mai importante”, afirmă Pedro Gallardo. El amintește că acest sector a fost unul dintre cele mai vitregite în plan european – acum câțiva ani, erau limitate suprafețele pentru a putea beneficia de ajutorul cuplat, iar apoi a urmat interzicerea tratamentelor cu neonicotinoide (ceea ce a dus la pierderi uriașe, în lipsa unor alternative). De altfel, Uniunea Europeană este singura zonă în lume unde există această interdicție; dar importul de astfel de produse, din regiuni undeneonicotinoidele sunt premise, nu este interzisă. Iar fermierii europeni trebuie să concureze cu cei care pot folosi orice metode pentru a spori recoltele.

Să amintim că Europa are un deficit în cazul rapiței – produce 18 milioane de tone din cele 23 de care are nevoie în fiecare an. Cât privește floarea-soarelui, scenariile sunt sumbre – producția mondială ar putea scădea cu peste 15% (potrivit Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite).

De aceea, vicepreședintele COPA (COPA-COGECA) susține că ”este evident că, având în vedere tot ceea ce se întâmplă, trebuie să revenim pe calea producției. Agricultura și creșterea animalelor sunt soluția, dar Comisia noastră Europeană trebuie să coboare pe pământ și să pună agricultura în centrul dezbaterii. Este mai mult ca oricând timpul să revenim la o PAC productivă, una care generează producție, care consumă inputuri, care generează forță de muncă, care generează bogăție în teritoriu și care contribuie la aprovizionarea cu alimente a lumii”.

※Recolta de cereale a Uniunii Europene va scădea cu 4,4% din cauza randamentelor scăzute, în timp ce aceea a semințelor oleaginoase va crește cu 8,5 procente, arată o informare a COPA-COGECA. În cazul cerealelor, asta înseamnă 277 de milioane de tone (față de media multianuală de 288 de milioane de tone). Pe de altă parte, în ceea ce privește semințele oleaginoase, prognozele arată o creștere de 8,5% față de anul trecut din cauza modificărilor introduse în PAC pentru a cultiva mai multe terenuri (un răspuns la războiul din Ucraina, mare producător în domeniu).

Pentru organizațiile și cooperativele de fermieri din Uniunea Europeană, suprafața cu grâu a rămas aproape aceeași – 21,7 milioane de hectare plantate. Doar că din cauza secetei, producția este de așteptat să scadă la 123,4 milioane de tone, față de 129,2 milioane de tone anul trecut. ”Producția de grâu comun din UE riscă să fie grav afectată de fenomene meteorologice extreme în multe regiuni cu temperaturi ridicate, deficit de precipitații sau grindină. Ne așteptăm la un randament mai scăzut, circa 5% în minus”, transmite președintele grupului de lucru pentru cereale COPA-COGECA, Jean-François Isambert.

Asociația Fermierilor din România atrage atenția nu doar asupra problemelor care țin de climă, ci și a celor provocate de lipsa de decizie a oficialilor europeni. Este nevoie clar să știm de pe acum care vor fi condițiile pentru a face agricultură în 2023 și în anii ce vin – avem nevoie de siguranță pentru că trebuie să luăm rapid decizii legate de rotația culturilor. Așa că solicităm Comisiei Europene să grăbească lucrurile și să anunțe noile cerințe înainte de campania agricolă din toamnă.

※※Dacă tot vorbim de secetă și de efectele acesteia, Asociația Fermierilor din România vă adduce în atenție și situația colegilor de suferință din Italia și Germania. Nordul Italiei se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii 70 de ani, iar recoltele de cereale se usucă pe câmp. Asociațiile de fermieri din zonă ne anunță că se tem că vor pierde până la jumătate din producția agricolă din cauza secetei extreme. Oamenii cer guvernului măsuri urgente, inclusiv irigații de urgență și crearea de noi infrastructuri, inclusiv rezervoare de stocare a apei pluviale. Fermierii avertizează că orzul, grâul, furajele și porumbul vor suferi pierderi drastice de randament. Pagubele totale sunt estimate la peste un miliard de euro.

Situația este asemănătoare și în Germania, care și ea se sufocă din cauza caniculei. În anumite regiuni se prevede o scădere a producției agricole de 40 de procente.

Atragem atenția că o recoltă de grâu preconizată mai scăzută în Franța și Germania, dar și în România și Italia, crește presiunea asupra ofertei globale deja reduse. Există posibilitatea unei noi creșteri a prețurilor, dar atenție când vindeți. Poate că nu este rău să vă gândiți, unde există posibilitatea, și la constituirea de stocuri, pentru că mâncarea va fi tot mai puțină și mai scumpă. De aceea Asociația Fermierilor din România vă îndeamnă să nu vă grăbiți să vindeți, mai ales că estimăm și o nouă creștere a costurilor pentru input-uri și carburanți.

※※※Franţa intenţionează să interzică utilizarea termenilor ”carne” sau ”cârnaţi” pentru produsele alimentare pe bază de proteine vegetale. Este o decizie care va încerca să evite confuzia cu privire la alternativele la carne într-o lume în care mâncarea se dorește a fi făcută tot mai mult din ”altceva” și nu cum știam până acum. Asociația Fermierilordin România salute decizia luată de autoritățile din Franța, care devine prima ţară din Uniunea Europeană care adoptă o astfel de măsură.

Piaţa produselor alimentare care aparent ar fi din carne, dar în realitate sunt produse pe bază de plante, a crescut foarte mult în ultimii ani. Multă lume a investit sume uriașe, care poate că ar fi avut o mai bună utilizare în domeniul hranei tradiționale. Este o tendință pe care o remarcăm și încercăm să ne adaptăm la schimbări, fără însă a modifica fundamental modul nostru de a face agricultură și a hrăni lumea.

Iar această poziție (fără a nega dreptul la alt fel de alimente) se regăsește și în decizia autorităților de la Paris. ”Nu va fi posibilă utilizarea unei terminologii specifice sectorului, asociată în mod tradiţional cu carnea şi peştele, pentru a desemna produse care nu au legătură cu sectorul animal”, scrie în decretul oficial. Să spunem însă că această reglementare se aplică numai produselor fabricate în Franţa, cee ace lasă deschisă uşa pentru importuri.

Asociația Fermierilor din România vă amintește o decizie a Curții Europene de Justiţie, care a interzis deja expresii precum ”lapte de soia” şi ”brânză vegană”, hotărând că termeni precum lapte, smântână, unt, brânză şi iaurt nu pot fi utilizaţi pentru produse care nu sunt lactate.

※※※※Dorim să vă atragem atenția asupra recentului acord de liber schimb încheiat între Uniunea Europeană și Noua Zeelandă. La o primă vedere, o idee bună, doar că astfel de înțelegeri pot afecta grav pe termen lung agricultura din spațiul comunitar, deschizând practic ușa importurilor de produse alimentare. Și susținem asta pentru că documentul nu cuprinde și problema reciprocității standardelor. Asta înseamnă că noi, fermierii europeni, vom fi clar dezavantajați în fața celor din Noua Zeelandă, care nu sunt obligați să respecte aceleași standarde de producție, ceea ce pentru ei înseamnă costuri mai scăzute.

Semnarea acordului de liber schimb cu Noua Zeelandă înseamnă de fapt deschiderea pieței europene pentru carnea produsă în cealaltă parte a lumii, fără a condiționa importul acestora de respectarea așa numitelor ”clauze oglindă”. Ce s-ar putea întâmpla? Simplu, intrarea în piața fiecărei țări europene, deci și în România, a mii de tone de produse lactate, carne de oaie și carne de vită din cealaltă parte a lumii, fără cerința respectării standardelor comunitare de producție agricolă. Un singur exemplu – anumite produse pesticide sunt interzise în Uniunea Europeană, dar sunt permise în Noua Zeelandă, ceea ce ajută la obținerea de recolte mai bune la prețuri mai mici. Acestea nu sunt deloc condiții similare și nu prea mai putem vorbi de competitivitate în acest caz.