Mai sunt doar câteva zile pentru depunerea cererilor inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor din speciile taurine, bubaline, ecvine, ovine, caprine și porcine mai au doar câteva zile. Pentru a lămuri câteva probleme legate de această schemă de ajutor, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie (ANZ) a făcut câteva precizări importante, în direct la AGRO TV.
”Pe Ordonanța 61, în momentul de față, la nivel central, se primesc cereri inițiale pentru sprijinul acordat pentru ameliorare de către Guvernul României prin Ministerul Agriculturii. Acum trei săptămâni am primit aprobarea de la Comisia Europeană pe această ordonanță, asta înseamnă că putem să aplicăm această schemă în România. Mulți o cunosc ca o continuare a schemei vechi, dar este o schemă nouă, drept dovadă se depun cereri inițiale.
Este o schemă nouă, care înseamnă pe perioada 2023-2027 vreo 561 de milioane de lei. Sunt sume alocate pentru fiecare activitate în parte per cap de animal, pentru activitatea de menținere a registrului genealogic și pentru controlul oficial al producției”, a precizat directorul general al ANZ, Florinel Bârcă, pentru AGRO TV.
Conform actului normativ, valorile maxime ale ajutoarelor de stat se calculează pentru perioada menționată, după cum urmează:
- pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:
- 30 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;
- 17,5 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;
- 50 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.
- pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:
- 70 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 30 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;
- 17,5 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 17,5 lei/cap în cazul producţiei de carne, 15 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 18 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.
”Ce trebuie să facă cel de la registru sau cel de la COP? Să-și calculeze activitățile pe care le are în desfășurare în realizarea obiectivelor de ameliorare pe care noi le monitorizăm și să stabilească el singur ce cheltuieli are pentru activitățile respective. Numai că acele cheltuieli trebuie să fie în sensul atingerii obiectivelor din programele de ameliorare. Adică nu poți să faci cheltuieli care să fie în afara scopului real al schemei respective.
De aici au apărut câteva probleme pentru câteva din registrele genealogice. Registrele mai mari au știut să-și facă calcule, iar cu explicațiile pe care le dăm noi, vor ști toți până la sfârșitul perioadei să-și calculeze și să trimită o cerere inițială corectă. În momentul când trimiți o cerere inițială corectă, ea trebuie să fie susținută din spate cu documente care să îmi arate mie că acele cheltuieli sunt făcute în sensul atingerii acelor obiective. Dacă la o eventuală verificare a noastră, vom constata că nu poate să susțină acele cheltuieli, nu pot să-l aprob să meargă mai departe pentru plată, la APIA.
Asta trebuie să facă ei acum, să-și calculeze foarte bine activitățile pe care le au în desfășurare, câte echipe de control au, ce înseamnă să înregistrezi atâtea date, ce înseamnă să facă analize pentru atâtea animale etc. Trebuie să facă acest lucru până în 31 iulie, dar au început de mult timp. Cei mai mulți au și încheiat. Nu putem noi ca și agenție să le impunem niște sume, că nu ar fi corect. Singuri trebuie să-și calculeze și să ne demonstreze nouă că acelea sunt sumele pe care le vor cheltui pentru atingerea obiectivului”, a mai explicat șeful ANZ.
Pentru detalii suplimentare, urmăriți interviul complet realizat de Ovidiu Ghinea cu directorul general al ANZ, în emisiunea ”Agricultura la Raport”: