Considerente tehnologice – rapița de toamna (Brassica napus, fam.Brassicaceae, crucifere) –

Elementele tehnologice importante:

1.Planta premergătoare, sunt bune plante premergatoare: culturille ce se recolteaza devreme, in vara: mazărea, borceagul, cartofii timpurii, orzul, grâul.

De evitat: plantele premergatoare care au boli comune, (floarea soarelui, soia), plantele premergatoare erbicitate cu erbicide remanente, monocultura (se revine pe acelasi teren dupa 3-4 ani) 

2. Fertilizarea este veriga principala pentru obtinerea unei recolte foarte bune.       

Pentru 1.000 kg semințe, rapița consumă în medie 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-60 kg calciu, 20-30 kg sulf și importante cantități de microelemente. Rapița este o cultură cu nevoi crescute de azot, fosfor potasiu si sulf. Întreaga doză de P2O5 și de K2O si o parte din N (1/3) se va aplica sub arătura de bază sau la pregatirea patului germinativ, iar restul de N va fi aplicat etapizat,primăvara. Raportul dintre sulf și azot trebuie să fie de 1/7, sulful aducand un spor de recoltă de până la 400 kg/ha. Dozele de îngrășăminte se aplica în funcție de producția scontată, tipul de sol și valorile indicilor agrochimici privind conținutul în elemente nutritive. Fermierii care nu au efectuat analiza agrochimică recentă a solului, în funcţie de producţia scontată, tipul de sol şi de valoarea indicilor agrochimici anteriori, vor aplica dozele orientative: 80-180kg azot, 50-80kg fosfor, 60-80kg potasiu.

Pe solurile acide, cu un pH sub 6,5, trebuie aplicat amendament pe baza de CaCO3.

Fertilizarea cea mai eficienta este cea facuta in mai multe etape:        – fertilizarea de bază, se executa la pregatirea patului germinativ, cu ingrasaminte complexe tip 1/2/2,                                     

– fertilizarea foliară de toamnă, se executa in faza de 6 – 8 frunze ale rapitei, cu ingrasaminte foliare (care contin macroelemente, mezoelemente, microelemente si aminoacizi),                             

– fertilizarea fazială 1, se executa in faza de rozetă, la desprimavarare, cu ingrasaminte cu N (uree, azotat de amoniu, nitrocalcar, sulfat de amoniu);                                                                                            

– fertilizarea fazială 2, se aplica in faza aparitiei butonilor florali, cu ingrasaminte cu N (idem sortul, mai putin uree),                         

– fertilizarea foliară de primăvară, se aplica in faza butoni florali verzi, cu ingrasaminte foiare..

3. Patul germinativ trebuie să fie bine mărunțit, așezat, nivelat și cu umiditatea necesară pentru germinarea semințelor. Înainte sau după semănat se folosește tăvălugul in conditii secetoase si pe solurile argiloase pentru punerea in contact a semintei cu solul si o rasarire uniforma. Se folosesc tot mai des sistemele minimum tillage sau no tillage, adica lucrul cu utilaje specifice lucrării solului și semanat.

4. Samanta si semanatul. Sămânța de rapita trebuie sa fie hibrida, proaspătă, cu germinația minimă de 85% și puritatea minimă de 98%, lipsita de ovaz salbatic si cuscuta si de Raphanus raphanistrum, tratata cu fungicide si insecticide. Semanatul se face la distanta de la 12,5 cm pana la 70 cm intre randuri, adancimea de 2 – 2,5 cm, asigurand o densitate de 40 – 50 plante pe m2, ce inseamna o cantitate de 3 – 5 kg/ha, cu semanatori normale, sau bob cu bob.

5. Combaterea buruienilor monocotiledonate, dicotiledonate si a samulastrei de grau si orz prin folosirea erbicidelor preemergente si postemergente,toamna, si daca este cazul si primavara sau inainte de recoltare (erbicide postemergente). Pentru o combatere eficienta a buruienilor se folosesc hibrizi Clearfield cu erbicide compatibile acestui sistem de cultura, diferit de sistemul conventional.

6. Folosirea regulatorilor de creștere

Pentru creșterea rezistenței la iernare, pentru limitarea căderii plantelor, pentru stoparea aparitiei tijei florale, este nevoie de folosirea de regulatori de creștere la culturile de rapita prea dezvoltate. Se aplica in faza de 4-6 frunze ale rapitei. Faza ideala de dezvoltare al plantelor de rapita la intrare in iarna este cand se indeplineste regula celor trei de 8 (8 frunze, 8mm diametru tulpinii la colet, 8 cm lungimea radacinii). 

7. Combaterea bolilor si daunatorilor din cultura de rapita: bolile,  putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), alternarioza (Alternaria brassicae), făinarea (Erysiphe cruciferarum), daunatorii – puricii (Phyllotreta sp.), viespea (Athalia rosae), gandacul lucios (Meligethes aeneus), gandacul paros (Epicometis hirta), gandacul rosu  (Entomoscelis adonidis), gargarita tulpinilor de rapita (Ceutorhinchus napi), gargarita silicvelor (Ceutorhinchus assimillis), fluturele alb al verzei. Combaterea se face toamna, primavara devreme și în perioada infloritului in functie de perioada de infectie si a atacului, cu produse sistemice si de contact.

8. Recoltarea rapiței  poate fi: 

– recoltare directa cu combina direct din lan cand silicvele au culoare galben liliachiu, semintele sunt brunificate iar umiditatea ajunge la 16 – 18% se recomanda ca aceasta lucrare sa se faca dimineata, seara sau in timpul noptii datorita riscului de scuturare usoare a semintelor.

– recoltare in doua faze care consta în taierea plantelor cu vindroverul cand silicvele au culoarea galbena si semintele incep sa se brunifice iar umiditatea este de 25 – 30%,  plantele se lasa pe miristea inalta 25 – 30 cm pana cand umiditatea  semintelor scade la 14 – 16% si apoi se treiera cu ajutorul combinelor. Aceasta metoda este greoaie dar reduce riscul scuturarii semintelor. Cea mai folosita este metoda directa. 

           ION CIOROIANU – primvicepresedinte Asociatia fermierilor Români