Taking too long? Close loading screen.

CONSIDERENTE TEHNOLOGICE – ORZUL DE TOAMNA

Orzul face parte din familia Poaceae (graminee), genul Hordeum, specia Hordeum vulgare, cu 2 convarietati: Hordeum vulgare hexastichum, are 6 randuri de boabe pe spic, orzul furajer si Hordeum vulgare distichum, are 2 randuri de boabe pe spic, orzul de bere (orzoaica).                                                                                                                                                                          

Diferente intre orz si orzoaica.

Orzul cu 6 rinduri de boabe pe spic are boabele mai neuniforme ca marime, cu invelisul mai gros, cu continut mai ridicat in proteina, ceea ce-l recomanda pentru furajarea animalelor.

Orzul cu 2 randuri de boabe pe spic (orzoaica), are boabe mai uniforme ca marime, mai mari decat orzul, cu invelis mai fin, cu continut in proteina mai scazut si amidon mai mult, ce l recomanda pentru malt. Diferenta principala între orzoaica si orzul furajer tine de indicele proteic, orzoaica avand 9,5-12% proteina iar orzul furajer 12,8-13,9% proteine.

1.  Plante premergatoare   

A. foarte bune premergatoare: mazarea, borceagul, inul, rapita, soia soiuri timpurii B. bune premergatoare: floarea soarelui, cartofi de vara, monocultura, grau           

C. medii premergatoare: hibrizi timpurii de porumb, cartofi de toamna.

Nu se recomanda cultivarea orzului dupa porumb hibrizi tardivi, soia soiuri tardive.

Orzul preferă solurile fertile,cu textură medie, permeabile, lipsite de băltiri, cu pH ul (reactia solului) între 6.5 – 7.8;

2. Lucrarile solului.

A. Lucrarea de baza – aratul, scarificarea, discuitul cu discul mare, trebuie executata imediat ce se elibereaza terenul de cultura premergatoare, iar calitatea lucrarii de baza consta in faptul ca resturile vegetale (paie, radacini) sa fie maruntite si incorporate foarte bine pentru a le accelera descompunerea, sa se obtina un grad ridicat de nivelare a solului, astfel incat numarul de interventii ulterioare sa fie minim.

Minim till/not till, sistemul de lucrari care se executa de agricultorii mari, dupa caz pentru pastrarea apei in sol in zonele secetoase (pregatirea patului germinativ in teren nearat cu utilaje complexe, semanatul).

B. Pregatirea terenului pentru semanat

Terenul pentru semanat orz trebuie sa fie bine maruntit deoarece samanta de orz are energie germinativa mai mica decat graul si adancimea de semanat trebuie sa fie mai in fata.

Aceasta lucrare se executa prin discuitul araturii, lucrat cu combinatorul.    

C. Semanatul  

C1. Samanta, trebuie sa fie certificata, puritate 98, germinatie minim 90, tratata cu fungicid daca se seamana dupa alte plante pentru evitarea malurii si cu insectofugicid daca se seamana in monocultura pentru combaterea gandacului ghebos. Samanta de orz se poate trata si cu biostimulant, care datorita compozitiei cu NPK, S si Mg si microelementele B, Mo, Mn, Cu, Fe, Zn, stimuleaza germinatia semintelor, creste viteza si energia germinatiei, accelereaza cresterea radacinii, imbunatateste rezistenta la seceta în stadiile de inceput.  

Epoca de semanat, densitatea si cantitatea de samanta pe ha, trebuie sa tina cont de rezerva de apa din sol, de presiunea bolilor si daunatorilor, de presiunea buruienilor si de soiul utilizat astfel:                                               

C2. semanat in ultima decada septembrie, 350-370 bg/m2, aproximativ 180 kg sămânță/ha,  

C3. semanat in prima decada octombrie, 380-400 bg/m2, aproximativ 200 kg sămânță/ha,  

C4. semanat in a doua decada octombrie, 410-420 bg/m, aproximativ 220 kg sămânță/ha.

Adâncimea de semanat sa nu depaseasca 4 cm. Semanatul la adancime mai mare conduce la aparitia unor plante fragile si la diminuarea capacitatii de infratire, iar productia va fi mai mica.                                                                                                                                                                                                      

Distanța între rânduri – 12,5 cm.

Dupa semanat, tavalugitul este foarte indicat, pune in contact samanta cu solul, scoate aerul din sol, produce o rasarire exploziva si uniforma a plantelor, favorizeaza infratirea.

3. Fertilizarea, este veriga tehnologica principala in realizarea de productii foarte bune.

A. Consumul specific, pentru o tona recolta, planta de orz consuma: N (azot) – 20 kg substanta activa (sa), P2O5 (fosfor) – 12 kg sa, K2O (potasiu) – 20 kg sa

B. Fertilizarea de baza, este fertilizarea cu N P K (azot, fosfor, potasiu) care, se face cu ingrasaminte complexe tip 12.52.0, 16.48.0, 15.15.15, toamna la pregatirea patului germinativ. Intreaga cantitate de P2O5, K2O in limitele 50 kg sa/ha fosfor si 50 kg sa/ha potasiu se aplica toamna sub aratura sau la pregatirea patului germinativ împreuna cu 1/4 din doza de N,adica 20-25 kg sa/ha. Nutritia plantelor cu NPK este influentata de compactarea solului si de gradul de umiditate al solului, la un sol compactat, uscat, nutritia NPK este la 50%.

C. Fertilizarea faziala, restul dozei de azot de 3/4, din cantitatea planificata, in limita a 75-80 kg/ha sa N se aplica în primavara, etapizat, prima fertilizare la desprimavarare cu uree si a2a fertilizare pana la aparitia paiului cu azotat de amoniu. Doza de N poate fi marita in functie de densitatea plantelor si de precipitatii.

Nu se fertilizeza cu N in perioada de repaus vegetativ (iarna pe zapada, inghet), pe ploaie, vant puternic, soare puternic. Iarna plantele nu vegeteaza si N aplicat nu este folosit de plante si prin intermediul apei din zapada, precipitatii, N ajunge in apele subterane si le polueaza cu nitrati

D. Bine de știut: orzul nu reacționează bine pe soluri cu pH mai mic de 6,3; fertilizarea cu azot este importantă pentru creșterea și dezvoltarea plantelor, calitatea boabelor, MMB si proteină; aplicarea P205 în toamnă și primăvară crește toleranta la iernare; aplicarea potasiului este vital pentru sănătatea plantelor si umplerea boabelor; aplicarea microelementelor cu Bor, Cupru, Zinc este indicată mai ales pe solurile sărace;

E. Regulatorii de crestere optimizeaza alungirea internodurilor tulpinii plantelor, ingroasa paiul, ceea ce duce la reducerea riscului de cadere a plantelor, determina cresterea suprafetei foliare, (da vigoare), iar cultura poate fi recoltata in conditii bune, in final da productie mai mare.

Eficienta regulatorilor de crestere este influentata de stadiul de vegetatie al plantelor de cultura, amestecul de produse folosit si de temperatura din timpul aplicarii.

Eficienta regulatorilor de crestere depinde de temperatura din timpul aplicarii, cat si temperatura post aplicare: la 15-24C este eficienta mare, la temperaturi sumb 14 gradeC si mai mare de 25 grade C, eficienta este mica.

F. Ingrasamintele foliare, sunt ingrasaminte lichide/solide care se dizolva in apa si se aplica pe frunzele plantelor pentru nutritie si contin in diferite proportii: macroelemente (N, P, K), mezoelemete (S,Ca,Mg) si microelemente (Fe,Cu,Mn,Mo,B,Zn,Co), aminoacizi.

Ingrasamintele foliare, asigura si completeaza intr-o anumita masura necesarul de macro- si micronutrienti in proportii echilibrate al plantelor in deplina concordanta cu necesarul de consum, mai ales in perioadele critice de crestere si dezvoltare, asigura o crestere rapida a sistemului radicular si foliar, reduc continutul in azot nitric si nitros in produsele agricole, sunt un foarte bun catalizator pentru absortia macroelementelor imobile din sol, corecteaza carenta unor elemente din sol si efectele fertilizarii excesive cu azot, intensifica fotosinteza plantelor, mareste rezistenta plantelor la boli, la seceta, confera calitate recoltei.                                                                                                       

Se aplica cand cultura are foliaj bogat, o data cu erbicidarea de primavara, si la aparitia paiului.

4. Lucrari de întretinere

A. Tavalugitul imediat cum se desprimavereaza, este un remediu pentru plantele descaltate, influenteaza tulpinile plantelor pentru ca acestea sa realizeze o înfratire mai buna, respectiv introduce în sol si îngrasamintele imprastiate, mareste productia cu 15%.

B. Combaterea buruienilor, se face prin erbicidarea din toamna, primavara:

B1. Erbicidarea de toamna este necesara pt.ca toamnele calde si lungi completate de ierni blande favorizeaza aparitia buruienilor atat monocotile cat si dicotile.                                                               Erbicide: Bizon, Trinity SC, Joistick, Arnold, Rival75 GD, Chenkar.

B2. Erbicidarea de primavara cu erbicidele: Mustang, Buctril, Sekator Progress OD, Primstar Super, Dicopur si Ceredin Forte care se aplica de la faza de infratire pana la primul internod al plantei si Cerlit, Rival Superstar 75Tomigan 250 EC (pt.imburuienare tarzie), Granstar Super 75,Omnera,care se aplica pana la faza de burduf a orzului.

C. Combaterea bolilor: Virozarea si piticirea plantelor, Făinarea, Pătarea reticulară a frunzelor, Sfâșierea frunzelor, Arsura frunzelor, Rugina brună, Rugina galbenă, Cornul secarei, Pătarea în ochi, Tăciunele orzului, Pătarea în ochi, Septorioza, Fuzarioza) prin:

C1. Tratamentul semintei inainte de semanat cu: fungicide, cand orzul se seamana dupa alte culturi, cu Amiral Proffy 6FS, Celest Star, Divident Star 036FS, Kinto duo, Lamardor 400 FS, Systiva®333 FS, cu insecticide cand urmeaza in monocultura, cu Cruiser 350FS, Gaucho 600FS, Nuprid Al 600FS, împotriva afidelor si cicadelor cerealelor pentru prevenirea aparitiei fenomenului de îngalbenire si piticire a orzului de toamna), Nuprid Max Al 222 FS, cu insectofungicide cand urmeaza in monocultura Yunta Quattro 373,4FS, Nuprid Max Al 222FS, Celest Top, Austral Plus, Ormet Etefon 

C2. Tratamentul culturii impotriva bolilor                                                Aplicarea a minim doua tratamente cu fungicide, primul tratament se aplica la sfarsitul infratirii iar cel de al doilea, la aparitia frunzei stindard. Protejarea ultimei frunze este foarte importanta pentru securizarea productiei si calitatii.    

Sunt eficiente urmatoarele substante active: tebuconazol, propiconazol,procloraz, picoxystrobin, ciproconazol, proquinazid, rifloxystrobin, spiroxamina, bixafen, azoxistrobin.

Produse comerciale (fungicide): STARPRO, Orius 25EW, Artea 330EC, Falcon Pro 425EC, Priaxor EC, Bumper Forte CE, Zamir 40EW, Nativo Pro 325SC, Zantara 215EC, Perseo, Topguard 25 SC.

D. Combaterea daunatorilor (afide, cicade, gandacul ghebos, gandacul balos, plosnita cerealelor, carabuseii cerealelor, musca suedeza, tripsul orzului ), aplicarea 1-2 tratamente în perioada de vegetatie cu insecticidele: Actara35 WG, Decis 25 WG, Fastac, Karate Zeon 50CS, Mavrik 2F, Mospilan, Victenon. Pentru combaterea rozatoarelor din câmp se poate utiliza produsul Baraki.

5. Recoltarea, depozitarea, se face când umiditatea boabelor ajunge la 14%, lucrarea se face cu combine autopropulsate cu sau fara tocator de paie.

Depozitarea recoltei se face in silozuri clasice, silozuri cilindrice metalice si in magazii prevazute cu instalatii de transportare si de aerare. Se vor executa lucrari de uscare, daca este cazul, conditionare, lotizare si controale periodice privind conditiile de depozitare si pastrare.

Pentru pastrarea recoltei, trebuie facuta combaterea insectelor din depozite (molia cerealelor, gargarita graului, gargarita cu cioc lat, gandaceii) se utilizeaza unul din urmatoarele produse: Actelic 50 EC, Agroxin, Delicia Gastoxin, K-Obiol 25 EC, Phostoxin.

Ing.Ion Cioroianu – prim vicepresedinte Asociatia Fermierilor din Romania

 

                                                                                                                                                                                                                                                                                   

 

Hai și tu alături de Asociația Fermierilor din România!

Abonează-te la newsletter!

O mulțime de fermieri sunt deja prietenii noștri și beneficiază în mod regulat de informați legislative și din domeniul agricol. Alătură-te și tu lor. Abonează-te la newsletterul nostru și nu mai rata noutățile din domeniul agricol.